Părinți în spital, lângă copilul internat. Un tablou firesc. Cei mici sunt speriați, iar cei foarte mici au o nevoie acută de părinți. Iar buna cooperare între părinți, medici și personalul sanitar întărește atât confortul psihic al micilor pacienți, cât și pe cel al părinților. Mai mult, conform Regulamentului Intern al Spitalelor (stabilit prin Ordinul de Ministru nr. 950 din 2004) „însoțitorii pacienților pot prelua o parte din atribuțiile personalului auxiliar sanitar (infirmiere)”. Cu alte cuvinte, părinților li se permite direct participarea la îngrijirea copilului. O echipă formată din părinți și din personal medical (medici, asistente, infirmiere, îngrijitoare) poate conclucra foarte bine și are același obiectiv: vindecarea copilului.
Comportamentul părinților este, de mult prea multe ori, nepotrivit. Iar de multe ori, sunt vinovați pentru că nu au avut grijă de copiii lor!
Ce să-i spui unui părinte care nu și-a supravegheat copilul și acesta a căzut de la doi metri înălțime într-o casă în construcție? Ce să-i spui unei mame căreia i-a alunecat bebelușul de pe masa de înfășat? Speri să poți coopera cu ei. Dar ce să le spui acestor oameni atunci când fac scandal în spital, când amenință și timorează medici și asistente, acuzând pe toată lumea că nu are grijă de copil așa cum o cer ei?! Cum să îi privești în ochi și să-i asculți amenințându-te cu Protecția Copilului pentru că nu faci ceea ce cred ei că trebuie să faci ca medic? Tocmai ei, cei care și-au adus copiii în situația de pacienți la neurochirurgie.
Dacă își imaginează cumva că scapă de vina de a fi direct responsabili pentru suferința copiilor lor, ei, bine, se înșală!
Comportamentul părinților este influențat, pe bună-dreptate, de starea de sănătate a copiilor lor. Sunt îngrijorați și speriați, iar nervii întinși îi fac irascibili. Dar stresul manifestat de părinți este ultimul lucru de care e nevoie în spital. Iar dacă mă refer strict la secția de neurochirurgie – adică operații pe creier sau pe coloana vertebrală – presiunea care apasă pe umerii tuturor este cu atât mai mare. Dacă adaug aici lacunele de educație ale unor părinți și incompatibilitatea acestora cu regulile din spital care li se aplică, vă puteți imagina cât de precar poate deveni echilibrul în cadrul secției. De aici până la conflict între personalul medical și părinți nu mai e decât un pas.
Toată lumea pierde dacă echipele formate din medici și părinți nu cooperează.
Da, medicii și echipele medicale știu ce au de făcut, iar dacă unii părinți nu respectă regulile de comportament în spital, aceștia sunt trimiși acasă. Numai că acest lucru produce tensiune. Pe de altă parte, nimeni nu e de fier. Nici chiar medicii, chiar dacă ei sunt antrenați să facă față celor mai dificile situații. Iar timp pentru a face un curs de educație pentru aparținători nu există în spital.
Pentru a funcționa corect în situațiile dificile ale internării copiilor, spitalele au elaborat o serie de reguli de conduită. Reguli care acoperă inclusiv deficitul de educație pe care l-am întâlnit de nenumărate ori de-a lungul carierei mele. Inclusiv la părinți. Reguli care se referă la spălatul pe mâini, păstrarea curățeniei în spital, interzicerea fumatului și a consumului de alcool (da, am avut și astfel de situații!), purtarea ținutei medicale, folosirea telefonului mobil și comportamentul decent în spital și respectuos față de personalul medical și copiii bolnavi etc. Găsiți regulile din Spitalul „Grigore Alexandrescu” și pe site-ul spitalului.
Așa cum doar medicul poate solicita investigații specifice (chiar dacă uneori părinții cer RMN sau CT pentru că au citit pe internet despre acestea – am scris pe larg despre acest subiect pe blog), tot așa regulile de comportament în spital sunt obligatorii pentru părinți. Cele de acasă nu se aplică!
Sursa foto: medicalxpress.com
Articol partinitor. Mai este si celalalt aspect pe care il uitati „Pentru medici: pacientii nu sunt milogi cu mana intinsa pt un serviciu gratuit”.
Pacientul a platiti deja pt serviciul medical si merita respect si atentie din partea personalului medical fara alte „atentii”. Ar fi trebuit si asta inclus in acest articol. Nu ca nu sunt de acord cu ce se zice in el, dar e prea „one sided”
Eu cred că textul e limpede. Faptul că mutați tema și vă plac judecățile de valoare nu schimbă cu nimic datele problemei.
Buna ziua, regulile sa fie respectate de toata lumea nu cum doresc doamnele infirmiere , care sunt mai rau decat medicii in sine . Am stat o perioada acolo si stiu foarte bine mersul, referitor la microbi ?? nu cred ca mai avem noi ce sa aducem acolo ca deja este plin . Iar faptul ca ies din sectii prin curte merg la gunoi in spate cu sabotii aia dupa care intra iar pe sectii este ceva de vise rele!!!
Departe de adevăr acest articol. Mai sunt cazuri și cum sunt descrise mai sus,dar în general medicii și asistentele sunt agresive și ne politicoase. Cel ce a scris aces articol nu prea știe sau mai bine zis nu vrea să știe adevarata viața în spitalele românești
„Adevarul” ,doamna Crina, este relativ. Cu siguranta nu il detineti dumneavoastra.